si incearca sa fii fericit! uita-te in jur cand mergi pe strada, coboara din masina si aseaza-te pe o banca. incearca 5 minute sa stai acolo si sa vezi ce se intampla in jurul tau. daca nu vezi nimic deosebit, nimic frapant, ridica-te si mergi un pic in directia opusa fata de unde ai parcat masina. mergi spre cea mai apropiata gara de metrou. e prea departe ca sa mergi pe jos? perfect, ia un autobuz sau un tramvai. tine minte, uita-te foarte atent si prelung la tot, dar absolut tot ce vezi pe strada. la trotuare, la stalpi, la oameni. mai ales la oameni… tot nu ti-a ramas nimic in minte? tot nu ti-a venit nici macar o secunda sa plangi? tot nu ti-a provocat nimic un sentiment de mila, de durere? dar de bunastare, de dorinta de a deveni o persoana mai buna? ok, ajungi la metrou, intra la metrou si mergi un pic cu metroul, 2-3 statii. nu, nu pana la cap sau periferie sau mai stiu-eu-unde. relativ aproape, poate chiar in cartiere bune. tot nimic?
ai dreptate, poate am gresit sa am o astfel de pretentie. esti prea infipt in scaunul masinii tale de j’de mii de euro ca sa fii atent la ce se intampla in bucuresti. probabil ca stai la birou 8-10 ore pe zi, birou cu geamuri termopan, cu aer conditionat, cu cafea, sucuri si poate si ceva de gustarica, fotoliu comfortabil, telefoane, computere si alte nebunii. si dupa aceea probabil ca abia astepti sa ajungi acasa la televizorul tau lcdtoov, sa bagi bere rece si gustari pretioase, sa mai cumperi ceva on-line sau sa-ti admiri alegerea de mobilier mobexpert… nu o sa vezi insa oamenii care mor de foame, nu o sa-i simti pe batranii parasiti de copii si nepoti care abia isi duc zilele, nu o sa te impiedici de handicapatii fizic care incearca sa-si faca si ei traiul.o sa-mi zici ca prerogativul celor care muncesc este sa aibe o zi mai buna, ba chiar poti sa o duci pana in extreme pana la teoria evolutionismului! nu vorbesc despre astea, ci despre atatea chestii care ar trebui sa te bucure, lucruri simple, iar tu le ignori pentru ca iti doresti o masina mai buna, un televizor mai mare, un telefon mai destept. nu te mai poti bucura de sanatate decat daca te arunci in cap. nu te mai poti bucura de familie decat daca nu te mai bazaie cu intrebari “stupide”. nu te mai poti bucura de prieten/a decat daca o faci intr-o pozitie de comentat. nu te mai poti bucura de prieteni decat daca te duci in club, bei de nu mai vezi bine si iti bubui urechile fara sa poti schimba o vorba cum trebuie cu niste oameni. uita-te in jurul tau si o sa vezi ca oameni simpli, cu mult mai putin decat ai tu sunt mult mai fericiti! uita-te in jurul tau si o sa vezi oameni cu adevarat napastuiti cum traiesc iar tu nu stii cum sa te faci sa simti ca traiesti! incearca macar o data sa vorbesti cu un om neajutorat, cu un batran, cu un amarat, cu un handicapat…
am vazut o imagine horror: intr-o statie de tramvai cu refugiu, o batrana a cazut de pe refugiu in spatele tramvaiului. pe linia de tramvai!!! in secunda urmatoare de pe trotuarul opus au inceput sa traverseze o tanara si un batranel, tanara in fuga, batranul in functie de puterile lui. tanara a fugit direct in tramvai, batranul s-a oprit sa o ajute pe batrana sa se ridice. mi-a venit sa plang si sa fac accident cu tramvaiul.
incearca sa vezi cat de frumoase sunt lucrurile simple. incearca sa te uiti aici si spune-mi daca simti ceva…
