aspidistra

George Orwell, scriitor britanic, foarte prolific in perioada interbelica, cunoscut cititorilor pentru “Ferma Animalelor” si “1984” (curios faptul ca astea 2 carti le-a scris spre sfarsitul vietii, la aproape 10 ani distanta de perioada in care a fost pe val), scrie, nu fara auto-ironie, sarcasm si umor, despre nobila traire si inaltatorul sentiment pe care il au oamenii care se lupta sa traiasca o viata integra, neumbrita de bani si a lor dominatie. “Aspidistra sa traiasca” este o poveste interesanta semi-autobiografica in care personajul principal, aspidistra, domina viata clasei de mijloc sarace, clasa care vrea sa faca parte din lumea buna, nereusind insa sa-si depaseasca conditia. Asa caci aparentele reusesc, in mod superficial, sa ii ridice pe cei care se lasa condusi de zeul-ban, in loc ca acestia sa-si accepte situatia, ba mai mult, sa isi traiasca viata eliberati de acest demon. Dupa o serie de peripetii, intamplari si refulari, care il aduc, in mod voit de catre autorul-personaj, la limita subzistentei, se intrezareste o oportunitate de scapare din acest mod de viata in momentul in care se anunta un viitor urmas.

Personal imi place foarte mult Orwell, am mai citit, pe langa Aspidistra, Ferma Animalelor, 1984, Zilele birmaneze, mai am pe teava Omagiu Cataloniei. Stilul de scriere este unul simplu, aluziv, se vede clar profesia de reporter a lui Orwell. In plus formatul de buzunar al cartilor (publicate de Polirom) imi place, facandu-le usor de citit. Steinbeck ramane totusi preferatul meu, desi nu cred ca ii pot incadra in aceeasi familie de scriitori pe cei doi.

si ce mai zici, man?

ce sa zic, uite ma uit ca trece ziua asta imputita si fara nici un rost. tocmai cand ma bucuram si eu ca vine primavara, ca s-a incalzit un pic afara, a tras vremea asta de toata jena.
mi-a soptit mie azi de dimineata domnisoara mea ca e urat afara, ca a nins dar parca nu ma asteptam la sictirul asta. ce, de parca nu a mai nins si in alte zile in iarna asta?! dar parca mi s-a acrit de iarna, si vorbesc acum la modul general. e adevarat, nici dupa vara nu ma dau in vant, dar parca e mai bine… oare? e adevarat, iarna e frig afara dar destul de cald in casa, nu ma pot plange, apa calda, prin voia domnului, avem, plapuma isi face treaba intr-un mod decent, mai trag un pulover in plus cand ies, dar cel putin nu lesin de caldura cand ies din casa ca vara… ce sa mai spun de venit seara acasa, cand deschid larg geamul sa intre aer dar vad ca nu se misca nici macar cel mai usor fir de praf din aer, cand desfac o bere observ ca in 5 minute e rasuflata si transpirata toata, si cand sa o termin ma ia cu dureri de cap. ma gandesc destul de ingrijorat ca nu am pus nici geamuri termopan, nici aer conditionat, dar parca nu imi prea vine sa investesc intr-o garsoniera care nu este in proprietatea mea sau a domnisoarei mele. pe de alta parte, insa, vad mazga asta care si-a intrat deja in drepturi pe toate drumurile, vad ca in metrou transpiri cu suba si pulover pe tine si cand ai iesit afara ai paralizat, mai ales ca a batut azi un vajgau de nu puteam sa ma uit nici la 3 metri in fata, ca intretinerea e aproape dubla, ca ai nevoie de chestii care vara sunt aproape redundante, ca m-am mai implinit cu 7 kg pe care insa sper ca le voi da jos la vara cu ocazia evenimentelor mari si foarte mari la care voi contribui intru organizare, cu mila celor care “stiu” sa ii atraga pe clienti, sa le vanda evenimente si sa dea mailuri destepte (avantaj vara)… asa ca poate, pana la urma, adevarul e la mijloc. patine de gheata vs bicicleta, zapada vs soare, ger vs canicula, lipsa utilajelor de dezapezire vs bivolul roman in jipan cu aer conditionat…
e ca in legea lui ohm (cine a facut un pic de fizica prin generala si liceu ar trebui sa aibe o oare’s’ce rezonanta la numele distinsului fizician) si anume: ohm trai s-ohm vedea!